Strategia de Dezvoltare Locală şi Turistică a Oraşului Covasna

1. REZUMAT INTRODUCTIV

1.1. Multumiri

Prin aceasta cale dorim sa exprimam multumirile noastre Primariei Covasna, care ne-au acordat tot sprijinul pentru realizarea acestei strategii. Primaria ne-a pus la dispozitie toate materialele existente si legate de localitate, ne-au ajutat la organizarea unor activitati desfasurate pe teren, de catre specialistii nostri si au contribuit într-o masura semnificativa cu ideile, propunerile proprii si cu informatiile detinute în cadrul institutiei, la elaborarea acestei strategii locale.

Pe de alta parte, dorim sa multumim acelor locuitori ai Covasnei, care ne-au acordat timpul necesar pentru realizarea interviurilor, care au stat la baza formularii strategiei de dezvoltare. Toti cei care au fost contactati de specialistii societatii noastre, au avut o amabilitate deosebita fata de noi, si ne-au ajutat deosebit de mult cu ideile si datele, descrierile oferite în cadrul acestor interviuri.

1.2. Cauzele si obiectivele elaborarii strategiei de dezvoltare

Dupa schimbarile politice si sociale din 1989-1990, în România a urmat o perioada de tranzitie, caracterizata prin numeroase initiative si conflicte, informare si dezinformare, oportunitati si pierderi. Dupa perioada tipica a tranzitiei a anilor 90, începe o perioada mai stabila, din punct de vedere economic si social. În aceasta perioada putem calcula cu rezultate si indicatori mult mai pozitivi, precum scaderea inflatiei si somajului, cresterea investitiilor straine, cresterea performatnelor economice, finalizarea privatizatiilor, si multe altele. Toate aceste rezultate vor face posibile o directie noua a dezvoltarii întregii societati românesti si anume aceea de dezvoltare în cadrul unor structuri mai mari, mai elevate, în care România sa integrat în primul deceniu al mileniului, adica Uniunea Europeana si NATO.

Aceste structuri, si în special UE, nu numai ca deschid o multime de posibilitati în fata natiunii, ci si arata directii concrete pentru evolutia economica si sociala a societatilor, foste socialiste. Aceste directii si forme de dezvoltare, deja acceptate de catre natiunile din Occident, au la baza stabilitatea si posibilitatea de a fi calculabile, planificabile, majoritatea optiunilor de dezvoltare si de progres. Pentru acestea, UE cere de la fiecare nivel territorial care are functii administrative sau de dezvoltare, economice, sa-si exprime pe termen lung viziunea si optiunile de progres, printr-o strategie clara, bine structurata pe termen lung. Uniunea Europeana cere aceste documente de planificare si programare de la autoritatile locale si centrale si regionale si în scopul utilizarii transparente si predictibile a fondurilor alocate din bugetul comun, manifestat prin Fondurile Structurale si de Coeziune.

Strategiile pot fi elaborate pe lânga consideratia maximala a principiilor de baza si ansamblului de mijloace folosite de UE, si pe lânga componentele întreprinse în sfera de activitate a sistemului institutional autohton regionalist, adica pe lânga colaborarea activa a Consiliului de Dezvoltare Regionala si Agentiile de Dezvoltare Regionala.

Elaborarea strategiei este deci justificata prin motive multiple.

În primul rând, este vorba de o necesitate locala, ce deriva din proiectarea si planificarea tuturor dezvoltarilor, ceea ce ar putea sa scoata de sub subordonarea politica directiile si viteza realizarii obiectivelor economice si sociale, cât si formularea în general a acestor obiective.

În al doilea rând, se dovedeste foarte eficient, în formularea acestor probleme si oportunitati locale, precum si la solutionarea problemelor sau la operationalizarea oportunitatilor, ca toate acestea sa fie compactate într-un document cuprinzator, care este elaborat de specialisti în dezvoltare teritoriala si economica, si care nu neaparat sunt din localitate, dar sunt „din partea locului”. Pentru rezultate maxime, succesul strategiei rezida în modul profesional în care este elaborat, iar pe de alta parte, de multe ori poate sa devina mult mai obiectiv, daca este formulat de catre un grup din afara localitatii, care nu sunt afectati de rutina si de barierele problemelor locale de zi cu zi. Totusi, consideram ca acest grup de specialisti poate sa formuleze o strategie realista si normativa numai în cazul în care se consulta în mod continuu si fundamental cu specialistii si conducatorii (formali si informali) din localitate, pe de alta parte, este necesar ca acest grup sa cunoasca foarte bine localitatea, specificitatile locale, adica daca de preferinta sa fie originar din regiunea în cauza.

În al treilea rând, când se elaboreaza o strategie este incontestabil, ca rolul acestuia se graviteaza si în jurul comunicatiilor locale, între diferitele categorii si segmente locale, precum locuitorii, întreprinzatorii, angajatii administratiei locale, sfera organizatiilor nonguvernamentale.

Aceasta înseamna, ca se doreste sa se faca public si cunoscut, sa se „transparentizeze” toate dezideratele propuse si proiectele concrete prin acest document, catre toate categoriile locale implicate prin efecte sau cauze. Si în fine, dar nu în ultimul rând, strategia este si un mijloc de comunicare externa. Pe lânga faptul obiectiv ca un document modern poate sa faca cunoscut directiile de dezvoltare a localitatii, optiunile de progres prin obiectivele si programele formulate, strategia este si un document promotional. Prin aceasta se intentioneaza sa se dovedeasca pentru categoriile, segmentele tinta externe, ca localitatea în general, si administratia locala în special are intentii concrete, solide si bine determinate, în legatura cu viitorii 15-20 ani ai localitatii. Categoriile externe ale localitatii pot fi diverse: în primul rând organele administrative judetene si centrale, organele administrative ale Uniunii Europene, la nivel de tara, investitori straini, întreprinzatori care doresc sa deschida o afacere la Covasna.

De aceea, recomandam ca acest document dupa adoptare de catre Consiliul Local al Orasului Covasna sa fie facut public, prin posibilitate de acces la versiuni imprimate (în versiuni scurte, sau versiune completa – contra-cost), si electronic, în primul rând prin posibilitate descarcare de pe pagina oficiala a Primariei orasului (www.kovaszna.ro).

1.3. Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare pe termen lung a orasului Covasna

Documentul care descrie calea de dezvoltare a unei unitati teritoriale, denumit strategie era un lucru necunoscut în epoca socialista - sub aceasta denumire. La Covasna, administratia locala a initiat satisfacerea acestei necesitati ai vietii sociale moderne, înca din anul 2005, la nivel de idee, si a început procedurile de formulare a lucrarilor necesare si atribuire a acestora înca din anul trecut.

Societatea noastra a participat la procedura de licitatie deschisa în luna mai, organizata de administratia locala, si a câstigat acest concurs. Prin urmare a initializat în luna iunie organizarea si elaborarea strategiei.

În prima faza s-a procedat la organizarea colectarii informatiilor. Pentru analiza situatiei, au fost necesare o serie pregatiri premergatoare. Acestea au început cu o prima vizita pe teren, descoperirea diferitelor parti ale orasului, fotografierea principalelor obiective, inventarierea principalelor structuri si infrastructuri. Pe lânga acestea, am parcurs toate materialele deja elaborate despre orasul Covasna, în ultimii decenii, fie ele documente de urbanism, istoriografie, geografie, ghiduri turistice, harti si altele. Am studiat si celelalte trei documente de planificare care s-au nascut în anii anteriori: un studiu de oportunitate privind amenajarea turistica a statiunii, elaborat de INCDT, în anul 2002, Planul Urbanistic General din 1997, precum si un studiu de marketing al statiunii mai recent, finalizat în august 2007, tot de catre INCDT Bucuresti.

Dupa consultarea acestor materiale, am început, din luna iulie sa cerem eliberarea unor date statistice de la organismele specializate: de la Directia Judeteana de Statistica Covasna, de la Directia Generala de Finante Publice, Administratia Covasna, si de la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, Judetul Covasna, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap.

În lunile iulie si august am elaborat, pe baza informatiilor culese, capitolele strategiei care se ocupa cu analiza situatiei existente. În aceasta faza, au fost necesare câteva deplasari pe teren, pentru completarea si actualizarea informatiilor colectate, individual sau cu ajutorul unor lucratori ai Primariei.

La finalizarea acestei faze, si ca un punct de pornire a faze urmatoare, în care se planifica conturarea imaginii de viitor al Covasnei pe termen lung si a principalelor axe de dezvoltare, obiective specifice si strategice, am procedat la poate cel mai important element al strategiei locale: consultarea cu publicul.

Bineînteles, o strategie nu este un sondaj de opinie si nu trebuie neaparat sa reflecte opinia publica generala ci mai degraba are nevoie de opinia profesionala a principalilor personaje, nu numai din viata publica, ci acele persoane care au o imagine clara si o conceptie bine conturata despre viitorul orasului. Asemenea persoane probabil sunt mai multe sute la Covasna, dar pentru a operationaliza aceasta faza a trebuit sa alegem mult mai putine. Dupa un proces de selectie bazat pe vechimea de rezidenta în localitate si ocupatia persoanei (criteriul în acest caz a fost ca sa se includa cât mai multe categorii de ocupatii), la care ne-au ajutat si recomandarile Primariei, am intervievat 24 persoane, fiecare interviu având o dimensiune substantiala, în unele cazuri de câteva ore.

Aceste interviuri, informatiile culese pe urma acestora ne-au aratat deja si principalele directii de dezvoltare, pe care trebuie sa urmeze orasul-staiune: în primul rând turismul, si turismul balnear în special, în al doilea rând ramurile ce au la baza deservirea acestora, cum sunt industria alimentara, industria textila si industria de prelucrare a lemnului, dar nu în ultimul rând si agricultura (mai detailat în subcapitolul urmator).

Dupa aceasta, a urmat alcatuirea tabelului care constituie „coloana vertebrala” a strategiei, continând viziunea si misiunea pe termen lung a strategiei, obiectivele strategice, care sustin aceasta misiune si care trebuie atinse pentru a ajunge la viziunea formulata, axele principale de dezvoltare care ajuta la definirea directiilor de dezvoltare si obiectivele operative care contribuie la realizarea acestor axe, precum si un set de masuri si programe concrete care o sa determine succesul axelor de dezvoltare si masura atingerii obiectivelor strategice ale viitorului Covasnei. Acest tabel si detaliile componente au fost dezbatute pe larg cu conducerea Primariei, si coroborate cu ideile si planurile lor, ca principalul actor al punerii în aplicare a acestor perspective.

Ultimul stadiu a fost o urmatoare lucrare pe teren în care am inventariat toate locatiile care ar putea sa gazduieasca anumite proiecte de dezvoltare în localitate. Pe baza acestor inspectii a locatiilor potentiale, am inventariat toate proiectele si am construit o schema de prezentare a fiecaruia.

Tot în cadrul ultimului capitol demonstram ce fel de conexiuni posibile sunt între planurile si strategiile de dezvoltare, elaborate pe nivele administrative mai ridicate, adica judetene, nationale. Astfel, încercam sa atingem toate planurile care ar putea sau ar trebui sa aiba referiri în turism sau pentru orasul Covasna, cum sunt Planul National de Dezvoltare 2007- 2013, Programul Operativ Regional, Strategia Nationala a Turismului Balnear, si multe altele.

Într-o ultima faza am aratat si câteva puncte importante, care trebuie avute în vedere în evolutia strategiei de dupa elaborare, si aceea a analizei ex-post, adica aceea de monitorizare permanenta în urmatorii 15 ani, a tutoror rezultatelor si atingerea obiectivelor propuse.

1.4. Echipa de proiect

În echipa noastra de proiect din Miecurea-Ciuc am avut urmatoarele persoane:

Nagy Benedek – managerul proiectului, specialist în domeniul dezvoltarii regionale si în turism si marketing regional, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti, student PhD în prezent la Universitatea din Pécs, Scoala de Doctorat Politica si Economie Regionala, Ungaria, respectiv asistent universitar la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Horváth Alpár – specialist în domeniul dezvoltarii regionale si turism, absolvent al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Facultatea de Geografie, student PhD la Universitatea din Pécs, Ungaria, în tema de dezvoltare regionala, respectiv asistent universitar la Universitatea Babes-Bolyai din Gheorgheni.

Pál Zoltán – specialist în geografie, hidrologie, absolvent al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Facultatea de Geografie, student PhD la Universitatea din Debrecen în prezent, respectiv asistent universitar la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.

Kánya József – specialist în dezvoltarea rurala, absolvent al Universitatii din Pécs, ca profesor de istorie, MBA- la Universitatea din Pécs, Facultatea de Economie fiind lector universitar la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Szabó Károly – specialist în domeniul finantarilor nerambursabile, absolvent al Universitatii Sapientia din Miercurea-Ciuc, obtinând diploma de sociolog, fiind consultant în cereri de finantare europene si nationale în prezent.

Miklós Árpád – specialist în economie si finante, absolvent al Universitatii Sapientia din Miercurea-Ciuc, obtinând diploma de economist, fiind consultant în elaborarea planurilor de afacere si a proiectelor.

Pe lânga echipa de proiect sus-mentionata, avem relatii de colaborare cu mai multe firme de arhitectura din Miercurea-Ciuc si din Ungaria, de consultanta în probleme financiar-bancare, institute de cercetare în domeniul social, economic, cu firme de traducere din tara, si nu în ultimul rând, în ajutorul nostru au fost si specialistii de la firma-mama, AQUAPROFIT S.A. din Budapesta, care este socotita societatea cea mai recunoscuta în Ungaria, în domeniul consultantei si proiectarii balneare si turistice.

1.5. Continutul scurt al strategiei

1.5.1. Analiza situatiei

Populatia judetului Covasna a avut o scadere de 5,8% în ultimii 15 ani. Problema este însa procesul accentuat de îmbatrânire demografica. Privind migratia interna putem observa, ca dezurbanizarea este mai accentuata decât procesul de urbanizare. Populatia ocupata civila a avut o scadere de -3,8 %.

Dintre sectoarele economiei industria prelucratoare, constructiile, hotelurile si restaurantele, tranzactiile, intermedierile financiare si celelalte activitati au avut cresteri, iar cele mai accentuate scaderi s-au constatat în agricultura, în industria extractiva, în învatamânt si în sanatate.

În judet cea mai mare pondere o au firmele din comertul cu ridicata si cu amanuntul, respectiv repararea si întretinerea autovehiculelor si a motocicletelor si a bunurilor personale si casnice. Media productivitatii economiei este mai redusa cu 28 % fata de media tarii, si cu 11 % fata de media regiunii.

La Covasna resursele turistice de baza pe care se sprijina activitatile turisice sunt factorii terapeutici naturali: apele minerale, mofetele si bioclimatul.

Infrastructura comunala: în privinta dotarii cu locuinte, populatia din orasul Covasna prezinta o situatie buna atât în ce priveste suprafata medie a locuintelor, cât si suprafata medie locuibila pe o persoana. Dotarea cu locuinte s-a ridicat în 2005 la 4520 de locuinte. Alimentarea cu apa potabila nu acopera înca toate zonele de locuit, lungimea retelei de distributie a apei este de 41,3 km, ceea ce reprezinta aproape 80% din locuitorii orasului. Locuintele sunt conectate la reteaua de canalizare în proportie de 76%. Lungimea retelei de energie electrica asigura o acoperire de aproape 100%. Conditiile pentru încalzire centrala a locuintelor exista, dar de 10 ani acestea nu functioneaza. Lungimea retelei de distributie a gazului a înregistrat a crestere semnificativa în ultimele ani. Orasul Covasna dispune de o platforma de gunoi amenajata si de put sec, însa acestea nu corespund normelor europene.

Infrastructura de transport este compusa de un drum national, DN 13E si doua artere rutiere judetene. Drumurile din oras sunt asfaltate în proportie de 50%. Statiunea este legata de magistrala principala nr. 400 prin artera feroviara secundara Sf. Gheorghe - Covasna – Bretcu, neelectrificata.

Infrastructura telecomunicatiilor poate fi considerata satisfacatoare, exista doua retele fixe de telefonie, 4 retele mobile, 4 societati care furnizeaza internet.

Covasna este bine dotata cu diferite elemente recreationale, ar fi necesar ca aceste elemente sa cunoasca si o crestere calitativa. În orasul Covasna infrastructura de învatamânt si sanatate este bine dezvoltata, cu mai multe elemente care deservesc în mod corespunzator nevoile locale unui oras de 11 mii de locuitori.

Infrastructura turistica este cea mai dezvoltata, însa lipsa investitiilor de întretinere si mentenanta au pus amprenta lor pe acest segment. Unitatile de cazare si de alimentatie trebuie modernizate.

Functiile comerciale sunt bine reprezentate, exista multe tipuri de magazine, unitati ce presteaza servicii populatiei, lipsesc doar câteva unitati pentru deservirea turistilor. Functia urbana este de asemenea bine reprezentata si prin institutiile centrale.

Ca institutii, cultura nu este reprezentata deosebit de cuprinzator, neavând ansamblu teatral, insitutii de arte plastice, galerii, formatiuni de muzica clasica sau populara.

Serviciile de asistenta sociala sunt acordate prin intermediul mai multor institutii care cuprind centre de reabilitare si recuperare pentru adulti (la Spitalul de Cardiologie), serviciu de asistenta pentru batrâni la domiciliu, un orfelinat, care se deovedesc a fi insuficiente si care din cauza insuficientei fondurilor alocate sunt nevoite sa limiteze activitatea.

Situatia economica este determinata mai ales de societati din domeniul turismului, industriei de prelucrare a lemnului, transportului, industriei alimentare, industriei usoare. Nu exista agricultura, dar caracterul rural al unor parti ale orasului indica existenta activitatilor substantiale.

Functia economica, productiva poate fi acela care atribuie o pozitie mai puternica localitatii în cadrul retelei judetene, regionale si nationale de localitati. Dezvoltarea economiei locale în primul rând înseamna crearea si sprijinirea crearii unor întreprinderi, activitati economice mai ales private, competitive si durabile. În afara dezvoltarii infrastructurii de baza, un aspect important pentru sustinerea economiei locale este coordonarea dintre sistemul de învatamânt si asteptarile de pe piata fortei de munca.

Marketingul localitatii: în mod fericit Covasna are deja o larga cunoastere pe piata turistica. Eforturile de popularizare a statiunii Covasna ca loc de refacere a sanatatii se realizeaza atât de actorii locali, cât si judeteni. Covasna se regaseste în cataloagele, brosurile turistice si pe site-urile de pe internet, mai ales cu specific balnear, hotelier. Exista chiar o pagina de web bilingva, oficiala, a orasului. A aparut înca în 1999 o harta a orasului oferind informatii despre amplasarea si adresa unor firme, institutii publice, obiective turistice.

Resursele de munca si structura lor: activitatea turistica ocupa 13% din totalul fortei de munca apte de munca din Covasna. Alte domenii si activitati însemnate: industrie alimentara, industrie prelucratoare, industrie usoara, constructii, unitati financiar - bancare, transport si comunicatii, unitati comerciale si de alimentatie publica, administratie publica si asistenta sociala, învatamânt, Ocolul Silvic, doua statii PECO.

Conditii locale de recreere: functia recreativa a Covasnei se poate considera destul de puternica, deoarece conditiile naturale, încadrarea asezarii în mediul ei natural ofera conditii prielnice pentru satisfacerea atât a nevoilor populatiei locale, cât si a oaspetilor veniti pentru vindecare sau destindere, relaxare si agrement.

Deseurile menajere: orasul dispune de o rampa de depozitare a deseurilor municipale la Chiurus. În anul 2004 s-a finalizat Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru regiunea Centru. În urma procesului de planificare rezulta ca rampele comunale sunt planificate spre închidere în perioada 2006-2016. Pentru rampa de deseuri Covasna-Chiurus termenul limita a închiderii este anul 2009.

Alimentare cu apa potabila: statiunea Covasna dispune de alimentare cu apa (aductiunea Comandau, din Bâsca Mare respectiv aductiunea din Covasna, 24 km lungime în total), care asigura un debit de 92 l / s.

Canalizare: lungimea retelei de canalizare este de 20 km, numarul populatiei racordata la sistemul de canalizare este de 7000, deci exista un numar destul de mare de gospodarii care îsi deverseaza apele uzate menajere direct în pârâu sau în sol.

Spatii verzi: Orasul Covasna dispune de spatii verzi preponderent neamenajate si greu accesibile, situate mai ales în zonele periferice ale orasului. Spatiile verzi din centrul orasului sunt insuficiente pentru functia urbana si pentru functia turistica.

1.5.2. Analiza SWOT

Dupa analiza detailata a situatiei, urmeaza o analiza SWOT, care prin punctele forte si punctele slabe listate ne arata pe de o parte problemele si resursele existente, iar pe de alta parte prin oportunitati si pericole ne sugereaza directiile de dezvoltare si amenintarile externe posibile, care se deschid în viitor:

Puncte forte	Puncte slabe
- resurse naturale (gaze, ape minerale, clima, aerul) - mediu cu efect terapeutic - o locatie favorabila pentru acest tip de turism - un vechi renume, înca din vremea Monarhiei Austro-Ungare, al vietii balneare din oras de carbon, mari hoteluri, Planul Înclinat. - personalitati din zona - peisagistica, fragmentarea reliefului - comunitate de români puternica, identitatea locala al acestora - spital de cardiologie, tratamente, medici de specialitate - baze de tratament numeroase si active, cu multe proceduri si servicii de cura - statut de statiune de interes national - câteva întreprinderi semnificative din domeniul industriei alimentare - în ultimii ani, cum am vazut si în capitolul respectiv, a scazut somajul în mod semnificativ. - telecomunicatiile sunt destul de bine reprezentate - câteva orase mari în apropiere - atractie antropica de tip industrial, Planul Înclinat si mocanita - multe locuri de cazare. - existenta unui manej si a unui helesteu la iesirea spre Chiurus.	- poluarea apelor de suprafata si a apelor freatice - problemele calitative ale depozitului de deseuri - lipsele sistemului de colectare a deseurilor - problema drumurilor locale, orasenesti - lipsa WC-urilor publice - functia locativa si cea turistica sunt amestecate în spatiu - lipsa spatiilor pentru activitati sociale, comunitare - multi câini vagabonzi - aspectul centrului - slabiciunea controlului urbanistic - insuficienta unitatilor de alimentatie - inexistenta celorlalte infrastructuri turistice si comerciale - lipsa sau insuficienta calitativa a serviciilor turistice - lipsa educarii si învatamântului turistic Competitiv - accesul localitatii doar pe cale rutiera - clientela axata doar pe un singur segment - lipsa unei organizatii de turism locale - lipsa locuintelor de serviciu - caracter rural, caracter agricol dat de micile ferme individuale - pasivitatea si lipsa de interes, de implicatie a populatiei locale - mijloace de comunicare precare - cunostintele de limbi straine ale populatiei locale sunt ecorespunzatoare
Oportunitati	Pericole
- finantari externe obtinute din fondurile europene, Fondurile Structurale - program de reabilitare a bazelor de tratament din statiunile balneare - stagii de rezidentiat la Spitalul de Cardiologie din Covasna - cresterea ponderii populatiei de vârsta a treia, atât în România, cât si în majoritatea tarilor europene - cresterea segmentului specific al populatiei care are probleme generale de sanatate - legaturi si contacte deja formate cu diferite localitati din strainatate (Ungaria, Elvetia, Suedia) - includerea în oferta turistica locala a diferitelor atractii din împrejurimi - folosirea în alte scopuri decât cele terapeutice a gazelor de bioxid de carbon - turismul cultural care evolueaza destul de marcant în Tinutul Secuiesc - o cerere din ce în ce mai mare pentru alternativele turistice - construirea aeroportului din Brasov (Ghimbav) - consolidarea sistemului de sanatate autohton si conectarea la sistemul de asigurari al tarilor din UE	- probleme politice - pericolul poluarii apelor minerale - relatii româno-maghiare ocazional tensionate, problemele sociale ale rromilor - colapsul sistemului actual de subventii al tratamnetelor si biletelor de odihna - inconsecventa promotiei Turismului national si al brandului România. - pierderea unor medici de specialitate valorosi - probleme demografice - lipsele personalului din turism - încalzirea globala - scaderea generala a turismului datorita amenintarilor teroriste

1.5.3. Imaginea de viitor

Înainte de a proiecta directiile concrete de dezvoltare, este nevoie de o viziune pe termen lung a orasului, mai precis a turismului din orasul Covasna, ramura care va determina bunastarea generala a orasului. Foarte scurt se poate rezuma ca turismul din Covasna nu-si va pierde caracterul balnear, adica cel de tratament, dar pe lânga acest caracter deja cunoscut si detailat va trebui sa adauge unul nou, modern, cel de wellness, cel profilactic, care va constitui un întreg turistic de succes. Pe lânga cele doua forme de turism de baza (balnear si wellness) se impune si dezvoltarea unei forme suplimentare, pentru care la Covasna cel mai adecvat este turismul cultural, având în vedere resursele existente în zona apropiata si în regiune (Secuime, orasele sasesti medievale, etc.), iar pe de alta parte acesta este cel mai compatibil cu celelalte doua. Din punct de vedere al segmentelor tintite, ne concentram la ambele forme de turism (balnear-tratament si wellness-profilactic), atât la segmenti din tara (mai ales un segment restrâns al populatiei de vârsta a treia cu venituri substantiale si un segment mai larg al populatiei cu copii mici, al familiilor tinere), cât si la cei din strainatate (mai ales un segment larg al vârstnicilor ce venituri peste nivelul mediu din Austria, Rusia, Germania, Izrael, Ungaria, Moldova si mai ales pentru partea balneara, dar si cu servicii de wellness).

Pe lânga criteriile calitative si cel al segmentilor de piata vizati, este apreciat si criteriile canitative ale viitorului turistic din Covasna. Pornind de la statisticile existente din Covasna, si din experientele straine si din tara am efectuat calcule turistice, care au rezultat, ca sunt necesare circa 3000 locuri de cazare (cu 50% mai mult decât acum), si aproximativ 700 000 înnoptari anual, pentru a asigura un volum optim al bailor de agrement si wellness, elemental principal de atractie al turismului de wellness din Covasna. Aceste bai vor avea circa 350 000 intrari anual, un volum semnificativ, dar nu exagerat, comparativ cu cele mai mari bai din lume, precum cele din Ungaria (dintre care cel mai mare, Hajdúszoboszló are anual aproape 2 milioane de intrari, si multe alte între 0,5 si 1,5 milioane).

1.5.4. Sistemul strategic al obiectivelor, axelor si al masurilor de dezvoltare pentru orasul Covasna

Dezvoltarea strategica a unei localitati este o preocupare deosebit de complexa, care presupune o viziune cât se poate de cuprinzatoare asupra necesitatilor vietii socio-economice locale, dar si capacitatea de a formula obiective care odata atinse satisfac aceste nevoi si asigura perpetuarea continua si dezvoltarea comunitatii locale. Având ca misiune dezvoltarea orasului prin dezvoltarea turismului de sanatate, ridicarea calitatii vietii populatiei locale, recâstigarea pozitiei de lider pe plan national în domeniul balnear si obtinerea unui renume si unei pozitii deosebite pe plan international, în viziunea formulata în parteneriat cu reprezentantii autoritatii administratiei publice locale si cu reprezentanti ai vietii socio-economice din orasul Covasna, am stabilit ca obiectiv general: transformarea orasului Covasna în cea mai atractiva si renumita statiune balneara din România, care se ocupa într-un mod complex cu recuperarea sanatatii umane, prin metode moderne si resurse diversificate.

Aceasta viziune reprezinta o stare de fapt închipuit si dorit, un obiectiv care poate fi împlinit prin sinergia diferitelor eforturi de dezvoltare din diferite domenii. Obiectivul general este defalcat în obiective specifice, care la rândul lor reprezinta directii de dezvoltare, linii directoare, formulate ca axe. Diferitele actiuni, proiecte individuale concrete se grupeaza în tipuri sau categorii de proiecte, respectiv idei de investitii, care la rândul lor se subscriu masurilor care vizeaza îndeplinirea obiectivelor operative. Ierarhia obiectivelor reda esenta dezvoltarii strategice, care presupune în procesul de implementare (ca si în etapa de planificare, premergatoare procesului decizional) un parteneriat real si eficient dintre actorii vietii socio-economice locale si administratia publica locala.

(….)

1.5.5. Ultimul capitol: Proiectarea operative

În ultimul capitol, vom prezenta un sumar al tendintelor turistice pe plan international si continental si vom evalua impactul acestora asupra turismului din România. Dupa acesta analizam documentele strategice economice si turistice, cum sunt Planul National de Dezvoltare 2007-2013, Programul Operativ Regional, ca parte a Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala, Strategie a Autoritatii Nationale a Turismului, Strategia Turismului Balnear din România, elaborat în 2006, Programul de Dezvoltare Economica si Sociala a Judetului Covasna pentru anul 2006, Master Planul pentru Turismul National al României, realizat de Organizatia Mondiala a Turismului, finalizat în anul 2007, si evidentiem angajamentele asumate la nivel national si judetean în ce priveste turismul balnear.

În penultimul subcapitol elaboram un inventar complet al fiecarui proiect propus, axa de dezvoltarea la care apartine, celelalte axe la care contribuie, descrierea scurta a proiectului, locatie posibila pentru proiect (dupa caz), coordonatorul si executantul propus la proiectului, durata estimata pentru realizare si termenul în care se prevede initializarea acestuia, documente necesare pentru începere si bugetul estimativ al proiectului, finantari posibile externe pentru proiect.

Ultimul subcapitol subliniaza importanta monitorizarii aplicarii strategiei. Pentru a putea urmari gradul de realizare a strategiei orasului, trebuie elaborat un sistem de monitorizare locala (vezi proiectul 5.6.), adaptat tipurilor de interventii din cadrul axelor de dezvoltare si al masurilor. Cel mai simplu sistem de monitorizare se poate constitui prin realizarea unor rapoarte periodice (anuale, bianuale) despre stadiul de evolutie al eforturilor legate de proiecte si caracterizarea situatiilor din momentele respective, atât din punct de vedere calitativ, cât si cantitativ.

***

Însumând toate acestea putem afirma, ca avem pregatit o strategie de dezvoltare pe termen lung, foarte bine detailat si care sintetizeaza armonios interesele comunitatii din Covasna. Documentul se bazeaza pe nevoi si oportunitati actuale si moderne, pe un scenariu de dezvoltare care-i va asigura cresterea durabila pe mai multi ani si chiar pe mai multi decenii, în cazul în care este pus în aplicare în mod corespunzator si consecvent. Avem toata încrederea, ca Primaria si Consiliul Local Covasna pot sa devina personajele principale care vor demara proiectele si masurile propuse ale strategiei. Stim cu siguranta, în acelasi timp, ca prin aceste mijloace Covasna se va transforma într-una din cele mai placute si elevate statiuni balneare din România si din Europa de Est, si totodata va putea ramâne si un oras al covasnenilor, un oras în care este un privilegiu sa traiesti !

Va uram mult succes !

A teljes dokumentum pdf formátumban innen tölthető le:

Letöltés